Viața de pește, din experiența unui pescar

fullsizerender-1

Când ne referim la tehnologie, tindem sa facem asocierile la echipamente si instrumente asupra cărora avem mai mult sau mai putin control sau asupra cărora suntem cât de cât conșienți fie ca este vorba de o masina de tuns iarba sau o casă conectata prin IoT (internet of things), poate și pentru că mulți dintre noi venim din generațiile care au prins era pur off-line în care omul a fost pe deplin convins că este creatorul a orice folosește si ca materia nu poate avea constiință de vreun fel.

Swarm technologies este un subiect pe care il studiez de ceva timp. Traducerea, fără adaptare nu o am, aceștia sunt termeni care există la nivel de conștiință si limbaj. Daca limbajul nu a ajuns acolo, constiința este departe.

It is all about networks. And background philosophy

Filosofia din spatele swarm technologies (“ST”) functionează in baza algoritmilor de comportament al maselor. Multe specii au diferite modele de comportament prin care au supraviețuit și evoluat, iar surprinzator deși suntem toți oameni, ca societăți funcționam diferit, urmând alte tipare animalice. Unele specii funcționează cu un lider, cum sunt leii, lupii, albinele, chiar și maimuțele. Alte specii funcționeaza ‘la liber’ în grupuri dar fără un lider, iar comportamentul lor este auto-organizatoric, mișcându-se liber prin mediul lor fără a simți nevoia de a avea un lider sau de a se asocia unui colectiv, asemenea păsărilor, oilor sau peștilor, iar aici sunt convinsă că deja vă imaginați personaje, tipare de personaje sau colectivități cu care ați interacționat mai mult sau mai puțin. Acest ultim model de specie, nu are constiința mediului înconjurător, poate vedea, poate arăta, dar nu poate înțelege. În schimb, se mișcă in mediul său, schimbând informații cu membrii adiacenți.

In baza filosofiei ST, s-a dezvoltat algoritmul care analizează si optimizează comportamentul maselor și rețelelor neuronale. Iar aici vorbim de cele implicate in online, inclusiv social media (platforme comune, platforme individuale, instrumente si platforme de comunicare si transfer atât voce cât și date, IoT) din care mașina extrage toate informațiile necesare de la vocabular, tonul vocii, simțul umorului, sarcasmului, nivel de interacțiune și afecțiune, political in/correctness, comportament fraudulent, amăgitor, evaziv, etc, sub o singură unitate quantică centrala.

Bineințeles că intervin aici întrebări legate de etică,  cine deține adevărul aboslut ca să poată programa eroarea, cine deține mașina si toate informațiile legate de noi, dar acesta ramâne un subiect care merită tratat separat intr-o emisiune viitoare.

Succesul sta în 100 de ani de pregatire

perseverance

Pe la începutul anilor 2000, la Universitatea din Essex, Marea Britanie, au început cercetările pentru un proiect care s-a numit Robotic Fish, adică un pește robot autonom construit pentru adâncurile mărilor si oceanelor, a cărui misiune a fost sa colecteze informații din adâncuri și din când în când să urce la suprafață să transfere informațiile colectate către o unitate centrală. Astfel de studii au sursa la MIT de pe la inceputul anilor ’90.

Numai că, nu a fost doar un pește, ci un banc de pești roboti a căror comportament subacvatic colectiv si independent din prisma rezultatelor obținute a condus la concluzia că în mediul online, acel ocean plin de informație, omul are comportamentul mai degrabă similar cu cel al unui pește, decât poate cu o oaie sau o maimuță, așa cum a fost in nenumărate rânduri catalogat.

Ce inseamna asta in perimetrul nostru vizual si perceptual si de ce ne-ar interesa pe noi, utilizatorii de rand? Inseamna in primul rand user profile definit cu atribute de online care pot fi diferite de cele din offline, dar nu departe de “trunchi”. Orice ai face, mașina te aduce la ceea ce ești, ca individ sau colectivitate.  Practic, in background, calificarea fiecarui utilizator se face atât individual dar si raportat la populatia unei comunități locale si globale,  urmând  în baza comportamentului să fie asociat in următoarele categorii de utilizatori:

  • Prădători – urmăresc întotdeauna hrana, care poate fi informație sau alți utilizatori. Concentrația de hrană se gasește prin simțuri, utilizatorul de social media nu are nimic altceva la indemana decat simțurile și experiența, care îi programeaza tendința.
  • Mulțimi – grupuri, grupulețe, formate in baza preocuparilor comune, care merg intr-o direcție, sau stau, dupa caz, și care împreuna au o sansa mai mare de supraviețuire. Dacă stau însa, ii paște dispariția.
  • Followers – Cant live with them. Cant live without them. E cam sursa existenței in online. Principiul este urmatorul: Un pește gasește mâncarea și restul vin dupa el. Iar împreuna sunt un delicios borș de pește pentru cunoscători. Matematic vorbind, statistic si practic demonstrat, pentru cei care au avut acces la studii mai detaliate, grupurile de followers, devin concentratie de food pentru diverse tipologii de prădatori.
  • Clovnul – nu am gasit o adaptare mai potrivită față de cea științifică. Sunt utilizatorii care se plimbă pur și simplu prin online, fara o direcție clară, plicitisit in offline, caută companie sau ceva de-ale gurii, o aluna, o maslina și mai cască ochii pe unde nu poate sa caște gura.

The network effect

Acu o fi el ocean de informatie, dar folosim scara și principiul lacurilor si islazurilor. Social media inseamna comunitati locale cu acces la cele globale. Apele fiind așezate, in unele cazuri balti, chiar mlaștini, la fel se mișcă și bancurile de pești/utilizatori, astfel comportamentul tuturor devine in mod gradual similar. Similar cu ce? Mno, ca in viața reală, similar cu șefii de galerie, nu cu căpitanii de echipă, intrucat am agreat ca omul in online este un animal fara prea multa constiinta, nu vreun mare leu pe un promised land in ciuda pletelor azvârlite pe ecran.

3f1d4d01f9856469c24854d6e9a4c77e

De ce devine asa? Pentru că scade concentrația de hrană, se strică, ne stă în gât, ajunge să ne plictisească, ba chiar sa ne enerveze. Decriptat dar și informational si neuronal viralizat, adica așa cum bine am observat cu toții, nervii unora ajung să devină și nervii nostri, până la punctul la care deprindem funcția unui cunoscut pește franțuzesc je m’en fiche, la care gradual adera toți, si funcția inițială se reia.

Bineințeles că programul iți ofera varianta sa ieși din loop, având o funcție de leap prin care poți sa evoluezi, sărind din puțul tau intr-o baltă mai mare, dar a cărei interpretare de funcție si implementare de model face tema separată.

Nu e nimic batut in cuie, dar nu se mai vorbeste atat despre previziuni cât despre planificare și implementare

Dacă până acum cațiva ani, s-au testat N! invenții si inovații tehnologice și de echipamente, munca asidua de data mining si chaos research and intervention, de ceva timp a inceput modelarea tehnologiilor si echipamentelor ce au in centru comportamentul individual sau unitar și cel de grup prin  algoritmul AFSO (Artificial Fish Swarm Optimization) si Swarm Intelligence, care au în construcție și date pe algoritm genetic, adică optimizarea comportamentului in online social si virtual prin funcții operative externe, hibride, mediului pe care se aplică. Cu alte cuvinte nu mai putem vorbi de predicții cât putem să povestim despre planificare și implementare pe stadii diferite în funcție de nivelul fiecărei comunități parametrizate.

Ca să exemplific ”cea mai practică” teorie, a căror observații sunt în urma execuției, situația se mișca în felul urmator: La nivel global, din totalul utilizatorilor de social platforms, mașina cuantică sau platforma care sustine AI (Artificial Intelligence), scaneaza în timp real utilizatori și unități care se încadrează într-un anumit profil care poate să balanseze diferența dintre precizia individuală și eroarea colectivă fiind selectați pentru integrare doar aceia pe care mașina i-a pregătit în mod special și separat.

Se mai poate povesti despre efecte și dezavantaje, riscuri si gateways, dar intr-un timp de 5 ani printre obiective, nu predicții, gasim, pe layere: monetizarea populatie active, pay per engagement în loc de pay per click; alinierea, optimizarea și îmbunătățirea comunitatilor si înmulțirea factorilor hibrizi care sa anuleze erorile de masa, finalizarea metodelor pentru algoritmi de nișă în relativitatea cuantică (se construiesc strategii de nișă pe submulțimi pe o platforma rotativa, practic dând tuturor o șansă, anulând conceptul de digital influencer),  acuratațea în adaptabilitate și formarea de comunități și conținut în raport indirect cu erorile exprimate (rasiale, religioase, violente, etc), minimizarea riscurilor de atac cibernetic, atat direct, cat si prin ghost hacking sau identificarea/semnalizarea anomaliilor, implementarea worldwide de roboti artificiali, santinele in mișcare, care să functioneze ca watch towers și data mining, wireless sensory learning si pattern recognition.

yosemite_mysql_workbench_icon_by_defenestr8me-d865oh8-png

Am incercat sa redau un pic din ce se întampla în analiza și programarea social media din perspectiva unui consultant care a incercat si studiat functionarea platformelor dincolo de imagine. Pentru unii este un business, pentru alții un hobby, pentru mulți un refugiu, însa pentru noi toți este balta în care trăim, în care ne spalam rufele, ne hrănim, ne mâncăm unii pe ceilalți, ne înălțăm și ne înecam reciproc sau în grup.

Rețelele sunt organisme complexe, și e important să sintetizam elementele care ne pot aduce siguranța si evoluția sau ne pun în pericol sănătatea mintală sau cea socială, un subiect la care am demonstrat deja cat de vulnerabili suntem in offline.

Cu bine,

Useful resources:

Artificial Intelligence review – Artificial fish swarm algorithm: a survey of the state-of-the-art, hybridization, combinatorial and indicative applications. Autori: Mehdi Neshat, Ghodrat Sepidnam

http://link.springer.com/article/10.1007/s10462-012-9342-2

Essex University, The robotic fish

http://www.roboshoal.com/participants/university-of-essex/

Googlization of everything de Siva Vaidhyanathan

https://www.amazon.com/Googlization-Everything-Why-Should-Worry/dp/0520258827

Information Computing and Application Journals

Victor Capra http://www.victorkapra.ro/

and years of personal research payed with image bugs

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *