Copyflight

M-am întrebat de multe ori ce înțelege sau caută omul în originalitate și educație, de cele mai multe ori raportându-se la ceva nou, nemaivazut, nemaiîntâlnit, ceva care să le sature pofta de altceva nu neaparat de ceva bun. Când ești învățat cu mici și brânză de burduf, ai tendința să acuzi burgerul de haute cuisine drept fiță, întrucat evoluția se pedepsește acolo unde de fapt nu se înțelege nici tradiția. Și una din regulile creației este de fapt repetiția. Unii doar evoluează în procesul repetitiv pe când ceilalți neînțelegându-l, încropesc elemente îmbălmăjite, nearticulate, parțial ancorate în tradiții, parțial inventate după cum îi duce capul sau iși imaginează că stau treburile.

Industria de entertainment e cea care livrează cea mai comestibilă piață de creativitate. Fiecare generație a crescut cu doza sa, eu am avut parte de la animație precum Sandybelle, Scooby Doo sau Captain Planet, la SF-uri gen Terminator, Total Recall sau Matrix. Acu piața livreaza o paletă mai largă si mult mai bine definită, mai precis repetată, casele de film fiind atente in alegerea firului epic și construcția imagistică, livrând conținut intubat pe bandă rulantă. La fel și în industria de advertising, sau mă rog, o parte din ea, partea mai constructivă și mai școlită. De partea consumatorilor, critica se rezumă la cât de cool si nemaivăzut și palpitant a fost de i-a făcut să se deplaseze pâna în îngrămădeala mall-ului. Repetițiile parcă le obosesc retina, lovită din toate părtile de elemente pe care oricum nu le înțeleg, scâncind ca niște copii mofturoși plictisiți de jucăriile cu care nu au știut să se joace. În foarte puține cazuri îi vei auzi pe cei care se plâng de repetiție, mama învățăturii, cu o remarcă de masterpiece. Ca să dai un asfel de verdict, chiar trebuie să știi ce înseamnă bucata aia, fie ea repetată sau reinterpretată.

Săptămâna trecută a fost lansat trailerul pentru un nou film 2:22 despre un controlor de trafic aerian care vede patternuri. Mai mult nu comentez.

Dar ceva timp în urma a mai fost un serial, numit Touch, pe aceeași idee, 3:18, sau pattern, more or less și cu același speech. Nici aici nu comentez, nu știu dacă e lipsă de originalitate sau poate e doar teza de masterat al unora de la cinematografie.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *