De moda veche

Mă uit in jur și mă întreb de unde și de ce, oameni pe care îi consider totuși deschiși la minte intră in debate-uri care nu fac cinste discursului rațional, confundând emoțiile, argumentele și implicit rezultantele.

Fie că vorbești de economie sau cultură, limitele înțelegerii efectelor se văd la tot pasul, indiferent de politică și mi se pare aproape incredibil că nu putem aprecia munca altora și nu știm să construim prin cooperare. De aceea nu cred în antreprenoriatul românesc, pentru că cei mai mulți compatrioți știu să lucreze doar raportat la afinități, iar afinitățile nu au întotdeauna bătaie lungă, intervin interesele, sau neînțelegerile, tensiunile datorate alegerilor sau opiniilor celorlați și lipsa de viziune comună.

Cultura e universală, are surse pierdute in timp și spațiu, chiar dacă unele motive culturale s-au înradacinat in anumite locuri. Cultura este singura care ne poate lega și aduna, indiferent de rasă, religie, apartenențe, ne poate face să vedem mai mult, ne deschide mințile și uneori inimile.

Și totuși, unii dintre noi, preferă ciocanul unde ar trebui să fie mistria. Romania s-a dezvoltat intelectual in ultimii 27 de ani datorită deschiderii către tot ce a însemnat cultură externă, de la muzică, film, advertising, business models, standarde de service, design și public entertainment.

Și nu cred că a venit Texas-ul sa ne bată obrazul că i-am copiat burgerul, sau să ne ceară credit de imagine. Și nici Walt Disney nu ne-a tras de urechi pentru muzicuța “țăranul e pe câmp”sau pentru principiile intelectuale de leadership și business care au creat si dezvoltat industrii întregi. Asta ca să nu intru in zona de fashion romanească care s-a inspirat masiv și a crescut business-uri și imagine pe același principiu. Pentru că există cateva legi scrise care sunt stâlpi de dezvoltare, ingrediente care produc constant resurse ca economia să crească, fie și prin cultură.

Și cu toate acestea, niște branduri de fashion, Tory Burch și Dior, sunt acuzate că au copiat un mantou românesc, mantou așezat într-un muzeu ca element al culturii universale, respectiv o vestă cu motiv tradițional. Probabil ar fi prea mult să dezvolt subiectul din punct de vedere al unei strategii de imagine constructive si cooperante, unora, care să ne facă cinste și să nu mai părem în mod consecvent niște cerșetori de imagine, niște zgârciți sub armura patriotismului față de un subiect cultural, imaturi în gestionarea relațiilor, mereu speriați că suntem furați, trădați și lăsați la coada vacii. Aici da, politica se vede că și-a lăsat amprenta și la ăi mai creativi dintre noi.

Și nu e mesaj de opoziție sau de susținere față de o parte sau de alta. Ci unul de principiu care păstrează măsura. Și de faptul că nu te vei putea ridica la standarde mai înalte având atitudinea copiilor prost crescuți, aparent educați, care cred că li se cuvine tot fără să dea niciun credit înapoi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *